As fi preferat ca in seara asta sa nu scriu nimic, din simplul motiv ca sunt foarte obosit. Singurul motiv pentru care scriu asta, aici si acum, este pentru a nu pierde ideea, o idee si asa greu de retinut pe placa de memorie de sub carcasa capu’lui meu. Ma costa energie, dar imi place!
V-ati prins, am furat o mica idee de pe un alt blog si am imprumutat deviza unei melodii care face senzatie pe la noi in aceasta perioada. Reteta ideala pentru un nou articol, sa vedem cu ce ingrediente ne jucam azi si cat de “rumena” iese treaba!
Imi place mie, ne place tuturor, iti place si tie cititorule. Ca orice om, curios si nedumerit, o sa te intrebi… mai exact la ce ma refer? Raspunsul? Cam la tot, de vazut insa ce inseamna si acest intreg numit “tot”.
Va provoc la un mic joc. Totul incepe cu “Imi place” si continua cu alte continuari (un pleonasm perfect adevarat). Fiind doar un joc, nu imi scriu aici preferintele personale, ci doar unele ipotetice, ale tuturor sau poate ale nimanui. 3… 2… 1… cam asa se duc bucatelele de ciocolata, dar asa se da si startul!
[Imi place…]
- curcubeul de pe cer.
E posibil, sunt frumoase, colorate, mari, uneori cam SF… se poate insa sa treci printr-o stare de dezechilibru si ameteala, numita stiintific si betie, iar solul sa il privesti ca pe cer, cu o atentie deosebita pe care cred ca si pictorii de succes ar invidia-o. Nu, in momentul ala te uiti la o pata (mai poetic – o revarsare) de ulei care iti da senzatia ca esti in al 9-lea cer. Cert e ca iti place. Ramai acolo pana apare primul prieten si te asiguri ca toate culorile sunt in ordine. Bafta!
- sa ascult sirenele.
Daca aceasta situatie nu ar avea in sine mai multe directii, poate ar avea o explicatie simpla si bine aleasa. Nu e insa asa. Sa vedem, unii se gandesc cand spun cuvantul “sirena” la masinile de politie sau la cele de salvare (sau whatever) care nu au altceva de facut decat sa le terorizeze cerebelul. Nu-i condamn; pe cei carora le place insa, da! La asta se gandeste, iata, marea masa a populatiei. Cei mici probabil ca se gandesc la una’ Ariel, care, culmea, nu e detergent in cazul de fata! Urmatorii pe scara varstelor zboara cu gandul la o apa, transformata in limbaj chimic si introdusa cu forta pe un post de desene animate (animate si nu prea) si totodata bagata pe gat adolescentilor in formare. Altii, cu mintea mai aburita de alcool, sau doar vineti in gandire, se gandesc la vreo domnisoara care danseaza la bara. Imaginatie dom’le, dar sunt curios daca la asta ai ce asculta… in fine, unora va place sa ascultati sirene.
- sa omor furnici.
In sfarsit, o activitate care chiar mai iese din limita obisnuitului. Nu faci inchisoare pentru asta, nu iei nici diploma de ecologist, nu faci nici o fapta viteaza. Doar iti dovedesti talentul de face lucruri fara sens si de ati dovedi prostia. Ai incercat sa le spanzuri sau sa le electrocutezi?
- sa zic “nu!”.
Pacat, daca invatai sa zici asta de la inceputul vietii, te lasa doctorul sub capota mamicii tale si scapam de o pacoste. E usor sa refuzi, e usor sa negi si e usor sa iesi din situatii grele dand inapoi. Spune in continuare cuvantul magic si in felul asta o sa-ti dovedesti calitatea de neom (sau de neon, dar ai avea o valoare pe plus, deci e incorect). O sa ramai liber toata viata, iar dupa… cand il vei intreba pe Sfantul Strajer daca esti repartizat in rai… vei afla ce inseamna “a plati cu aceeasi moneda”.
- sa ma uit la ceas.
Ok, traieste-ti timpul si viata las-o altcuiva caruia sa ii pese de ea. Se poate sa ai un ceas de zeci de mii de € la mana, unul antic elvetian pe unul dintre peretii casei tale si inca unul electronic cu “n” functii pe o etajera, dar timpul se poate sa nu tina cu tine. De fiecare data cand incerci sa il sufoci, timpul iti intoarce o palma. Daca nu o face el, se ocupa sefu’, sotia sau amanta. Sau tipul de la Service. Sau mascatii. Sau cautati alta ocupatie si lasa minutele sa treaca in ritmul lor.
- sa fac legea.
Oricarei persoane careia ii place sa domine ii corespund multe calitati. Insa, tot in cazul acestor persoane, defectele par nelimitate. E usor sa dai ordine si sa te uiti in stanga si dreapta, e usor sa astepti si sa zici “mai incearca” celor care nu reusesc sa iti faca treaba la fixul fix. Atitudinea ta superioara denota o mare lipsa de respect fata de ceilalti si postura de zeu in care inca iti imaginezi ca esti va cere in curand o mica-mare revolta. Concluzia? Iti mai lipseste un bici in mana, tiranule!
- sa rad de fraieri.
Roata se intoarce, bad guy mic de statut ce esti! Cine nu munceste, nu greseste – se aplica perfect pentru tine. Daca nu ai ajuns inca in situatia de a fi la pamant, inconjurat de o multime care rade cu gura pana la urechi de tine, esti doar un anonim norocos. Ti-ai facut un scop in a trage suturi in fund, ti-ai gasit o menire in a judeca pe toti fara sa fi obligat sa faci asta. Te crezi superior, dar esti gol pe interior si de piatra la exterior. Cine rade la urma e cel care rade cel mai bine, dar si cel care chiar merita sa rada!
Aici se sfarseste prima parte. Cu morala sau fara, e un articol care trebuie sa va puna pe ganduri, macar pentru cateva secunde. Sper ca partea a doua sa fie o viziune pozitiva, dar mi-e greu sa cred ca sunt atat de putine lucruri rele pe aceasta planeta cat sa incapa doar intr-un singur exemplar. Albastrul ei caracteristic e temporar, negrul adapostit in interior poate iesi in orice moment la suprafata.
E momentul sa va las, salutari si ganduri bune! :)
PS: Nu sunt pesimist, sunt mult prea realist. Nu e vina mea, lumea e prea mare si nebuna.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu